BĂLȚI: Mii de oameni au participat la Marșul Tricolorului [FOTO]

Circa 7 mii de persoane au participat astăzi la un marş, în Bălţi, cu ocazia Zilei Drapelului. Evenimentul a început cu un miting în curtea Universităţii de Stat "Alecu Russo" şi a luat sfârşit cu depuneri de flori la monumentul lui Ştefan cel Mare din piaţa Independenţei.

În capul coloanei, un grup de tineri a dus un steag mare, cu lungimea de 12 metri.

Omoruri şi jafuri la ”eliberarea” Basarabiei

Ţărani împuşcaţi pentru o vadră de vin; vite, grâne şi alte bunuri furate; femei violate. Sunt doar câteva „fapte de vitejie" comise de ostaşii sovietici în 1944-1945, consemnate în rapoartele NKVD.

Peste câteva zile, o parte din conaţionalii noştri vor sărbători ceea ce ei numesc victoria în „marele război pentru apărarea patriei". Fără a pune în discuţie faptul dacă sintagma este aplicabilă şi în cazul Basarabiei şi fără a diminua rolul Armatei Roşii în cel de-al Doilea Război Mondial, ne propunem să abordăm o altă faţetă a ostaşului sovietic - comportamentul acestuia în teritoriul „eliberat" dintre Prut şi Nistru. Or, imediat ce au păşit pe pământul basarabean, mulţi s-au apucat de omorât şi de jefuit băştinaşii.

Cărţi pentru Şişcani

Pe data de 21 aprilie, G.N. "Faptă nu Vorbă " a venit din nou cu un lot de carte pentru o instituţie de învăţământ din raionul Nisporeni, de data asta la Gimnaziul din comuna Şişcani. Donaţia a fost primită cu bucrie de elevii si profesorii gimnaziului, mai ales ca biblioteca avea puţine cărţi din care o buna parte sunt scrise cu grafie chirilică. Pentru acest lot de carte am dori să mulţumim iarăşi Fundaţia Naţională pentru Românii de Pretutindeni şi Acţiunea 2012 care au drept obiectiv promovarea valorilor româneşti şi redeşteptarea conştiinţei naţionale în stânga Prutului.

Actele nu te fac mai român decât eşti!

N-am cetăţenia română şi nici nu ştiu când o voi avea. Nu sunt membru al vreunui grup care promovează românismul şi nici nu încerc să mă manifest într-un fel anume, pentru că a fi român înseamnă întâi de toate să-ţi salte călcâiele când auzi o piesă românească. A fi român înseamnă să-ţi fie inundat sufletul de mândrie când auzi imnul ”Deşteaptă-te române” şi să nu-l înveţi pentru că trebuie, ci pentru că vrei. A fi român înseamnă să te refugiezi pentru o lună sau pentru 10 ani într-o ţară europeană şi-atunci când revii acasă să iubeşti până şi uscăciunea de pe câmpuri şi noroiul de pe uliţele satului. Să trăieşti departe de casă dar niciodată să nu uiţi limbă română, oriunde te-ai afla.

Pentru a mă impregna cu amintirea a tot ceea ce înseamnă "românesc" peste Prut, în România, revin  la prima călătoria a mea pe aceste plaiuri, din vara anului trecut. Eram în trecere cu autocarul prin munţii României. Acolo, pe drumurile, prin oraşele şi satele româneşti a fost pentru prima oară când am simţit armonia perfectă între conştiinţa şi sufletul meu, ambele româneşti. Nu se ascund în spatele acestor gânduri teorii şi nici ecuaţii. Încerc doar să vă explic ceea ce am constatat cu regret şi anume că românismul între Prut şi Nistru pentru majoritatea cetăţenilor Republicii Moldova care au redobândit cetăţenia română, nu este întotdeauna ceea ce ar trebui să fie. Materialismul este cuvântul care astăzi, volens, nolens, ne caracterizează.

Am scris mai multe articole despre limba română şi ignoranţa pe care o manifestă mulţi dintre cei cu şi fără cetăţenia română. Iar acum vreau să trezesc conştinţa şi sufletul vostru românesc. Nu-i judec şi nici nu-i condamn pe cei care ridică sprânceana când aud de românism dar poartă-n buzunarul cămăşii, chiar lângă inimă, paşaportul român. Îmi doresc doar ca ceilalţi, care sunt conştienţi că prin vene le curge sânge românesc, să nu lupte, aruncând cuvinte celor care nu-şi cunosc, încă, adevărata identitate. Cuvintele sunt prea preţioase ca să fie aruncate celor care nu le ştiu preţul. Cel mai bine ar fi să promovăm, să apreciem şi să ne mândrim în continuare cu tradiţiile şi valorile noastre naţionale. Aşa cum a spus Ion Ungureanu în discursul său din 27 martie 2012 : ”Noi nu-i urâm pe ruşi, ci răul din ei”.

Ignoranţii din societate încep să cedeze în faţa celor cărora nu le este teamă să spună cine sunt. Știu că ”adevărul e la fundul mării” aşa cum e şi dreptatea. Iubesc tot ce e românesc, chiar dacă n-am fost cea mai bună la istorie şi nici nu pretind că o cunosc perfect. Îmi saltă călcâiele la piesele româneşti, cânt piese româneşti şi limba română este limba în care iubesc, gândesc şi vorbesc cu Dumnezeu şi cu fraţii mei români. Nu vreau să critic şi nici să arăt cu degetul, acest articol a aruncat doar câteva adevăruri de care sunteţi şi voi conştienţi, cei cu sau fără cetăţenie română: ”Actele nu te pot face mai român decât eşti! ”

SURSA : Ecou Românesc

Autor:  Victoria Ungureanu

Săptămâna cărţii la Iurceni

 Pe data de 13 aprilie, G.N. "Faptă nu Vorbă " a venit cu un lot de carte la Liceul Teoretic "Grigore Vieru" din comuna Iurceni. Cu această ocazie a fost organizat un careu la care au fost prezenţi elevii şi profesorii liceului, unde caţiva membri au vorbit despre acţiunea respectiva, obiectivele ei şi bineînţeles despre importanţa cunoaşterii de carte în educarea unei naţiuni. Acest lot de carte a fost binevenit în condiţiile în care săptămîna respectiva a fost dedicată carţii la liceul din Iurceni. Menţionăm că iniţiativa a plecat de la  Fundaţia Naţională pentru Românii de Pretutindeni precum şi lotul respectiv, având ca obiectiv promovarea valorilor româneşti în stânga Prutului. Sunt vizate mai întâi de toate localitaţile mici unde lumea din păcate mai suferă de "efectul de seră"  a doctrinelor comuniste şi moldoveniste. 

 Cu ajutorul lui Dumnezeu, al fraţilor de peste Prut şi al nostru al tuturor să sperăm ca v-om reuşi să redeşteptăm conştiinţa naţională.

Comemorarea celor ce și-au dat viața pentru libertate - Nisporeni (FOTO)

7 aprilie - vino să aprinzi o lumînare.

Expoziție la Chișinău: Spațiul cultural și etnic românesc

Vineri, 6 aprilie 2012, de la ora 14, în incinta Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală (str. Mihail Kogălniceanu 82) are loc inagurarea expoziției Spaţiul cultural şi etnic românesc: Valea Dunării şi Timoc – Bulgaria.  Fotografii şi hărţi de Dorin Lozovanu şi Emil Ţîrcomnicu.

Expoziția este organizată de Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală din Moldova și Institutul „Fraţii Golescu” pentru relaţiile cu Românii de pretutindeni și va fi deschisă până pe 30 aprilie.

De pe net...

71 de ani de la Katyn-ul romanilor, Masacrul de la Fantana Alba. VIDEO si fotografii de la locul macelului rusesc

Crimele abominabile ruseşti împotriva românilor

Pe lângă deportările românilor în Siberia, la începutul anului 1941, după ce trupele sovietice au pus stăpânire pe Basarabia şi Bucovina de Nord, NKVD-ul a lansat zvonuri potrivit cărora sovieticii ar fi permis trecerea graniţei în România pentru a atrage în cursă românii care doreau să treacă graniţa din teritoriile ocupate. Astfel, în data de 1 aprilie 1941, un grup mare de oameni din mai multe sate de pe valea Siretului (Pătrăuţii-de-Sus, Pătrăuţii-de-Jos, Cupca, Corceşti, Suceveni), purtând în faţă un steag alb şi însemne religioase (icoane, prapuri şi cruci din cetină), a format o coloană paşnică de peste 3.000 de persoane şi s-a îndreptat spre noua graniţă sovieto-română în speranţa că aşa vor putea să ducă până la capăt acţiunea lor. Însă nu a fost să fie aşa. În poiana Varniţa, la circa trei kilometri de graniţa română, grănicerii sovietici i-ar fi somat să se oprească. După ce coloana ar fi ignorat somaţia, sovieticii au tras în plin cu mitraliere, încontinuu, secerându-i. Supravieţuitorii au fost urmăriţi de cavalerişti şi spintecaţi cu sabia. La finalul măcelului, răniţii au fost legaţi de cozile cailor şi târâţi până la cinci gropi comune săpate dinainte, unde au fost îngropaţi, unii fiind în viaţă încă: bătrâni, femei, copii, sugari – vii, morţi sau muribunzi. Supravieţuitorii au fost arestaţi de NKVD din Hliboca (Adâncata) şi, după torturi de neimaginat, au fost duşi în cimitirul evreiesc din acel orăşel şi aruncaţi de vii într-o groapă comună, peste care s-a turnat şi s-a stins var, fără ca Rusia să recunoască niciodată aceste crime împotriva umanităţii.

Ziaua curateniei, Ziua inimilor bune

  Pe 31 martie membrii "Oastea Fiara" au organizat o actiune de caritate. Ei au facut ordine în ograda, unde locuiesc mai multe persoane cu deficienţe de văz. Acești tineri nu au venit pentru slava sau devidente, ci pentru a schimba puţin acest sistem, în care omul a devenit nepăsător faţă de cei din jur, faţă de mediul ambiant şi faţă de sine.

  Astfel, Oastea Fiara ne demonstrează iar ca numărul nu are importanță când ai voință. În iarnă aceștia  au mai organizat o acțiune de caritate: au adunat jucarii si produse alimentare pe care le-au dus la Centrul de copii "Renașterea" din Nisporeni.

Sursa : Oastea Fiara