Pentru contemporanii acestor evenimente
era clar că nu existau diferenţe identitare între românii de la Nistru
până la Tisa – aceste diferenţe au fost inventate mai târziu. Totuşi,
procesul unificării celor două principate nu s-a încheiat pe 24 ianuarie
1859 – el a continuat treptat până în 1862 când s-a încheiat unificarea
instituţională a celor două state. La 24 ianuarie 1859 s-a declanşat un
proces care a marcat dispariţia a două state (Valahia şi Moldova) şi
apariţia unui nou stat, România (denumire oficială consfinţită prin
Constituţia din 1866). Acest proces nu e unic sau excepţional în Europa.
Germania a fost alcătuită din zeci de state independente care s-au
unificat treptat în decursul secolului al XIX-lea, proces care în unele
cazuri a durat până în secolul XX. Aceeaşi situaţie se regăseşte şi în
istoria Italiei.
În Republica Moldova de azi sunt destule
voci care încearcă să întemeieze o teorie statalistă în baza unui
raţionament strâmb. Susţinătorii acestui punct de vedere consideră că
Basarabia de după 1812, aflată în stăpânirea Imperiului Rus, constituie o
continuare a principatului medieval Moldova. Însă, sub nicio formă nu
se poate demonstra că gubernia Basarabia a fost vreodată un stat
independent. Republica Democratică Moldovenească, apărută după revoluţia
bolşevică, era considerată în continuare de noii stăpâni de la Moscova
ca făcând parte din proprietăţile noului imperiu. În realitate,
rădăcinile statului Republica Moldova de azi se regăsesc în Republica
Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească, formată în anul 1924. E
vorba de un stat artificial, creat prin decupări şi alipiri de
teritorii, un stat în care se încearcă promovarea unei identităţi şi a
unei limbi artificiale.
Moldova de la 1859 a dispărut prin
unirea cu Valahia. Republica Moldova de azi a apărut în 1924 şi de la
această dată s-au creat şi lanţurile care să o ţină legată de Imperiul
Rus. Republica Moldova e silită să-şi împrumute identitatea de peste
Prut, din regiunea istorică a Moldovei care face parte din România.
Întreaga istorie a principatului Moldovei face parte din istoria
României şi acest lucru se vede în toate operele stataliştilor care sunt
siliţi să-şi caute rădăcinile prin alte părţi. Statul Republica Moldova
există astăzi în forma şi în condiţiile stabilite de Moscova în 1924 şi
prin recunoaşterea de către vecini din anul 1991. Acestea sunt
rădăcinile actualei Republici Moldova, ruptă în repetate rânduri de
dezvoltarea politică a românilor.
Dincolo de istorie, în ziua de azi
trebuie să ne bucurăm de posibilitatea circulaţiei libere la Prut, care
ne permite o dezvoltare culturală comună. Statele dispar şi apar, sunt
create şi sunt distruse, însă legăturile culturale sunt mult mai
puternice, mai ales când vorbim cu toţii aceeaşi limbă.
De George Damian – Timpul.md via Foaie Națională
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu