Cine ucide republica moldova?

republica moldova este un stat în care majoritatea populaţiei nu crede. O arată un oribil 80 la sută contabilizat prin sms-uri de o televiziune naţională, dar şi sondajele, profesioniste, care atestă că populaţia rupe republica între est şi vest. Este ca o biserică fără credincioşi.
Este un stat în comă, înjughiat de moarte. 80 la sută dintre spectatorii de seară ai Publika TV cred că republica nu este independentă.
Chestionat de profesionişti, unul se uită spre vest, altul spre est, dar niciunul spre el. Şi, mai mult de 80 la sută, cred că republica merge într-o direcţie greşită.
Credeau asta şi sub comunişti, o cred şi acum. De ce ? Din cauză că politicienii dau tonul, iar politicienii de acum, cu puţine excepţii, sunt ca cei de atunci. Politicienii aceştia stau cu mâna întinsă spre vest şi ochii aţintiţi spre est. Miliardul de dolari trimis în republică de muncitorii din vest se scurge spre est. Prin magazinele controlate de est. Miliardul oferit, generos, de partenerii strategici din vest, se vede doar pe hârtie. Estul nu oferă nimic. Estul plăteşte. Estul plăteşte ucigaşii care ucid republica. Plăteşte celor care învaţă în vest, pentru ca apoi să vină în republică şi să batjocorească vestul cu mat-uri din est. Banii care slăvesc statalismul republicii prin osanale aduse celor care le-au ucis părinţii sau bunicii. Banii care ucid copii în spitale, pasageri în rutiere, nevinovaţi în puşcărie. Banii care plătesc o crimă de milioane cu 5 ani de închisoare şi un furt făcut de foame cu 20. Banii dracului. Banii ăştia care coboară an de an republica pe un loc ruşinos în topul statelor mizerabil de corupte.

De ce mi-ar păsa mie de asta ? Pentru că iubesc republica şi plâng acum la patul ei. O iubesc pentru oamenii simpli, care supravieţuiesc cu pensii de mizerie şi salarii indecent de mici. Pentru sufletul părăsit de Dumnezeu pe care l-am îngropat în trupul ei, dar şi pentru sufletul binecuvântat născut, în ea, din trupul soţiei. Pentru frumoşii nebuni ai anilor ’90, pentru care am plâns când ciuma Kremlinului şi nimicnicia iliescului le-au otrăvit sufletul şi pământul. Da, eu iubesc republica, aşa cum Mama m-a iubit şi când eram un fiu rătăcitor. Mă iubea şi mă aştepta să mă întorc la sânul ei. Da, eu iubesc republica şi o vreau înapoi, mai curată, şi izbăvită de cei care o ucid.  

Doru Dendiu  
Sursa: ARENA