joi, 23 august 2012

23 august 1939-23 august 2012: 73 de ani de neuitare de la crima germano-sovietica comisa impotriva poporului roman prin pactul Ribentropp- Molotov


23 august 1939-23 august  2012: 73 de ani de neuitare de la crima germano-sovietica comisa impotriva poporului roman prin pactul Ribentropp- Molotov
Astazi se implinesc 73 de ani de la semnarea de catre Germania nazista si Rusia sovietica a pactului criminal Ribentropp-Molotov. Milioane de morti si de oameni suferinzi, calcarea in picioare a oricaror principii morale si multa, multa, suferinta, este ceea ce a adus intelegerea ruso-germana pentru romani ca si pentru alte popoare afectate de pactul ruso-german.
Victimă a Pactului, România era, la sfârşitul anului 1939, unul dintre puţinele state est-europene în care mai exista încă un regim democratic. 
Pe plan extern, România avea relaţii foarte bune cu Marea Britanie şi cu Franţa, însă foarte proaste cu Germania nazistă şi cu Uniunea Sovietică.

Între Carol al II-lea şi Adolf Hitler exista o antipatie vizibilă, demonstrată la întâlnirea din iulie 1940, de la Berghof. Germania acuza în acea perioadă România că întreţinuse relaţii foarte bune, în ultimele două decenii, cu toţi duşmanii Reichului. Relaţiile cu URSS erau de asemenea foarte proaste, ruşii nerenunţând niciodată la ideea reanexării Basarabiei.
Un punct important al tratatului, care din pacate ne afecteaza si astazi, se referea la Basarabia, stravechiul pamânt românesc pe care rusii il smulsesera in 1812 din trupul Moldovei si de atunci il considerau, sfidând orice norma legala, teritoriul lor.
„In privinta sud-estului Europei, din partea sovietica este subliniat interesul pentru Basarabia. Partea germana se declara total dezinteresata pentru aceasta regiune”,  scria intr-una din clauzele secrete ale tratatului.”
În iunie 1940, ruşii au adresat României un ultimatum în care solicitau înapoierea Basarabiei şi cedarea părţii de nord a Bucovinei. Era prima pierdere teritorială a României, survenită în urma înţelegerii dintre Stalin şi Hitler. 
Împărţirea pe hartă a fost făcută cu un creion, astfel că, „din greşeală“, ruşii au anexat şi nordul Bucovinei şi ţinutul Herţa. În iunie 1940, când ruşii au revendicat teritoriile, guvernul german a explicat Bucureştiului că trebuie să se conformeze şi că nu va primi niciun fel de asistenţă din partea Berlinului. 
Hitler era interesat ca România să nu devină un teatru de război, armata celui de-al treilea Reich având nevoie de hidrocarburile din ţara noastră.
În lunile următoare, România avea să mai piardă teritorii în favoarea Ungariei (Ardealul de Nord) şi a Bulgariei (Cadrilaterul), două state ale căror relaţie cu Germania nazistă era mult mai bună. La Tratatele de Pace de la Paris, din 1947, ce consfinţeau încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, România şi-a recuperat nord-vestul Transilvaniei, nu însă şi Basarabia, nordul Bucovinei şi ţinutul Herţa.

În prezent, Nordul Bucovinei face parte din Ucraina, la fel şi Herţa, care este raion în regiunea Cernăuţi.

Fix la implinirea a 73 de ani de la semnarea pactului criminal, actualul cancelar german Angela Merkel, aflata in vizita la Chisinau nu a avut nici macar bunul simt sa-si ceara scuze in numele poporului german pentru consecintele dramatice generate de Pact, consecinte care continua si astazi sa faca rau romanilor. Ba mai mult, ca un arc peste timp, vorbind de poporul “moldovenesc” si nu de cetatenii moldoveni, Merkel l-a adus pe Stalin sa tropaie voios prin Chisinau.
Sursa: Romanian Global News

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu