Ce aşteaptă ruşii din RM de la recensământul din 2014?

În februarie, Guvernul RM a adoptat Proiectul de lege cu privire la recensământul populaţiei şi a locuinţelor din 2014.  



Primii au reacţionat la această ştire rusofonii din RM, prin gura unui oarecare Evgheni Şolari. Acesta, pe site-ul Moldovanova.md, formulează „baza teoretică” a comportamentului populaţiei rusofone în timpul recensământului. Pornind de la diferite „premise” (la care sperăm să revenim într-un articol aparte), acesta consideră că „a venit timpul pentru aplicarea în viaţă a principiului autodeterminării în baza criteriilor de cultură şi civilizaţie”, ceea ce înseamnă că în cadrul acestui recensământ toţi rusofonii (indiferent de minoritatea naţională din care fac parte) „să se declare RUŞI, deoarece ei toţi sunt ruşi ca spirit, limbă, cultură, mentalitate, civilizaţie”. Iată un fragment relevant în această ordine de idei: „Astfel, avem la dispoziţie doi ani pentru a conştientiza şi a aduce la cunoştinţa fiecărui cetăţean al RM, în primul rând a celor rusofoni, un adevăr simplu: în cadrul recensământului din 2014 toţi cetăţenii rusofoni din RM, toţi cei care susţin ideea acordării limbii ruse a statutului de limbă oficială şi au luxul moral de a-şi stabili independent şi nesilit de nimeni propria identitate, toţi aceştia trebuie să le spună celor care le vor bate în uşă cu ocazia recensământului: „EU SUNT RUS”. Oricum, nu avem ce pierde. În caz de victorie, asta va fi prima victorie care va consolida comunitatea rusofonă, le va stimula rusofonilor pofta de libertate şi voinţa de a-şi apăra adevăratele interese şi le va permite nu numai moral, ci şi juridic să ceară pentru limba rusă statutul de limbă oficială”. 



Rusofonii îşi leagă mari speranţe de acest recensământ. Astfel, potrivit autorului, recensământul „va indica drumul parcurs de RM în plan identitar de la recensământul din 2004 şi va sugera tendinţele pentru viitor”. În baza rezultatelor de la recensământul din 2014 rusofonii vor înţelege cine pierde din poziţii şi al cui proiect strategic (al rusofonilor sau al moldovenilor (românilor) este cel mai viabil. Autorul îi avertizează pe rusofoni „să ocupe o poziţie corectă”, pentru a nu deveni „parte a unui joc străin şi a unui proiect naţional străin”... E spus foarte clar şi deschis. Şi parcă temându-se că nu s-a exprimat suficient de limpede, „teoreticianul recensământului din 2014” precizează: „ Străin pentru noi în cazul dat e proiectul „Republica Moldova”, ca un „stat naţional” străin pentru noi. Fie el „al doilea stat românesc” sau „statul naţional al moldovenilor”. 
Cum se spune, mulţumim încă o dată pentru sinceritate. Acum a venit timpul ca să-şi spună cuvântul şi reprezentanţii naţiunii titulare, indiferent că se consideră moldoveni sau ruşi. Aţi priceput doar că şi rusofonii au înţeles că - ori moldovean, ori român - pentru ei e tot un... drac (etnie). 

Principala garanţie pentru neunirea Basarabiei cu România o constituie nu numărul „moldovenilor-românilor”, ci constatarea (identificarea) şi consolidarea factorilor care deosebesc acest teritoriu de cel românesc. Pe români nu-i mai sperii cu „moldoveni” şi „limbă moldovenească”, dar e cu totul altă treabă 30% de RUŞI şi ceea ce derivă din asta – fixarea prin lege a bilingvismului natural...”. 

Nu am ce adăuga - gura păcătosului adevăr grăieşte. Subiectul merită atenţie şi de aceea voi reveni, precum am promis.