La această concluzie au ajuns marţi, 27 martie, participanţii la dezbaterea cu tema “Reunirea celor două state româneşti, soluţie europeană pentru înlăturarea consecinţelor Pactului Ribbentrop- Molotov şi stabilizarea frontierei NATO şi UE”, organizată la Palatul Parlamentului de Centrul European pentru Studii Etnice al Academiei Române şi Fundaţia Naţională pentru Românii de Pretutindeni în parteneriat cu Consiliul Româno-American şi Platforma Civică Acţiunea 2012, cu prilejul implinirii a 94 de ani de la Unirea Basarabiei cu România.
În cadrul evenimentului au luat cuvântul politicieni români, formatori de opinie, membri ai societăţii civile, istorici, precum şi reprezentanţi ai mass-media. Moderatorul dezbaterii a fost preşedintele Fundaţiei Naţionale pentru Românii de Pretutindeni, Eugen Popescu.
Senatorul Radu Cătălin Mardare, secretarul Comisiei pentru politică externă din cadrul Senatului României este cel care a deschis seria intervenţiilor pe marginea tematicii unirii celor două state româneşti, anunţând adoptarea de către Comisie a unei rezoluţii privind marcarea a 94 de ani de la Unirea Basarabiei cu România. Potrivit acestuia, în rezoluţie se reaminteşte faptul că unirea Basarabiei cu România a constituit actul de reunificare a unei vechi provincii româneşti, Basarabia fiind prima provincie care s-a reunit cu România, este condamnat actul adiţional al Pactului Ribbentrop-Molotov – ,,aşa cum a facut-o şi Vladimir Putin în 2004″, a precizat senatorul, şi se reiterează sprijinul României pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană.
,,Unitatea noastră naţională stă ca bârna în ochii unora, al celor de prin jur”, este de părere jurnalistul Valeriu Săhărneanu, care a declarat că nu se află la Bucureşti în postura de reprezentant al unei formaţiuni politice din Rep. Moldova. De asemenea, acesta a menţionat că actuala clasă politică de la Bucureşti şi de la Chişinău trebuie întreprindă mai multe eforturi în sensul sprijinului acordat promovării idealului naţional şi că este necesară crearea mai multor liante între cele două maluri ale Prutului.
Fostul premier al RSS Moldoveneşti, Mircea Druc, a apreciat că dezbaterea organizată la Palatul Parlamentului reprezintă o declaraţie a Bucureştiului, o actualizare a tematicii Unirii, una de ordin stringent. Totodată, Mircea Druc a amintit că anul 1918 poartă pecetea ,,orei astrale a românilor”, când acestora li s-a acordat o şansă pe care au valorificat-o.,,Unionismul este un ansamblu de evocări şi practici, un cod comportamental, o cale de la vis la realitate, un mod de supravieţuire”, a precizat Druc. Fostul prim-ministru al RSSM a catalogat marşul organizat la Chişinău duminică, 25 martie, de către Platforma Civică Acţiunea 2012, drept prima manifestare de amploare după ce lucrurile s-au mai clarificat. ,,De data aceasta nu vom rata, pentru prima dată o parte a clasei politice de la Chişinău şi de la Bucureşti e nevoită să se sincronizeze şi să realizeze idealul naţional”, a adăugat Mircea Druc, punctând că unionismul nu are culoare politică, ,,nu este de dreapta, de stânga, social-democrat, comunist, este panromânesc, actual şi inevitabil”.
ReprezentanţiiPlatformei Civice Acţiunea 2012, Marius Lulea, Pavel Munteanu şi George Simion au oferit o descriere de ansamblu a manifestaţiei organizate duminică la Chişinău (n.r.mai multe detalii aici), precum şi a statutului şi obiectivelor coaliţiei de organizaţii şi grupuri de iniţiativă de pe ambele maluri ale Prutului din care fac parte. Liderul G.I. Spirit Românesc Pavel Munteanu a ţinut să precizeze că mesajul basarabenilor este unul clar, acela că ei aceştia îşi doresc reîntregirea naţională prin unirea Republicii Moldova cu România.
,,Sunt fericit că am ajuns să văd tema aceasta, a Unirii, dezbătută la Parlamentul României, lucru neverosimil acum câţiva ani”, a declaratjurnalistul şi analistul politic din Republica Moldova Petru Bogatu. Acesta a apreciat că Marşul Unirii, desfăşurat duminică la Chişinău, a fost o acţiune extraordinară şi că la aceasta ar fi putut participa mult mai multă lume dacă cel puţin două partide cuprinse în Alianţa pentru Integrare Europeană ar fi dezvoltat o poziţie mai fermă, în ciuda calculului electoral. Bogatu a atras atenţia asupra faptului că numărul adepţilor Unirii este mult mai mare decât cel care apare la televizor sau decât cel demonstrat la Marşul Unirii. Totodată, jurnalistul de la Chişinău este de părere că Unirea este favorizată de procesele politice care au la loc la răsărit de Republica Moldova. ,,Cu cât mai prost stau lucrurile acolo, cu atât mai bine este pentru Republica Moldova”, a subliniat acesta. Petru Bogatu a apreciat drept favorabile Unirii celor două state româneşti conjuctura internaţională şi schimbările care au loc la nivelul societăţii din Republica Moldova, din spaţiul urban, universitar, însă a ţinut să treacă în reviste principalele obstacole în calea acestui act: situaţia politică incertă de la Chişinău, pericolul ,,moldovenismului cinic, egoist”, al unei categorii de reprezentanţi ai aparatului de stat, ai puterii, mânaţi de interese personale, meschine, dar care cunosc adevărul istoric, precum şi apariţia unor organizaţii nonguvernamentale în Republica Moldova, finanţate din exterior şi care creează impresia unei rezistenţe antiromâneşti. ,,Unirea este mai aproape decât oricând, dacă îi dăm şansa”, a conchis Petru Bogatu.
,,Întrebările pe care ni le punem sunt reprezentantele unor atitudini care constituie realitatea, iar întrebările referitoare la Basarabia lipsesc în mass-media românească şi în mediul academic, şcolăresc”, a fost de părere prof. univ. dr. Radu Baltasiu, directorul Centrului European pentru Studii Etnice al Academiei Române. În acelaşi context, acesta a precizat că ambiguitatea în privinţa tematicii Unirii în România este mult mai mare în prezent decât în 1990, când generaţia tânără cunoştea faptul că Basarabia este pământ românesc. ,,Tinerii din ziua de azi nu au categoriile mentale pentru a conştientiza acest lucru”, a punctat Radu Baltasiu, adăugând că simbolistica românităţii este deconstruită de şcoală şi de mass-media. ,,Trebuie să construim şi noi reţele, o rutină a muncii împreună pentru împlinirea unităţii naţionale”, a menţionat Baltasiu, amintind că ,,rezolvarea unei probleme sufleteşti este o sursă de putere”.
Jurnalistul şi formatorul de opinie din Republica Moldova Nicolae Negru a mărturisit că pentru el unirea este un act de justiţie istorică. ,,Ne unim pentru că aşa este corect, s-a făcut o nedreptate poporului român şi acest lucru trebuie reparat”, a menţionat acesta, accentuând motivaţia morală a actului Unirii. ,,Unirea este posibilă chiar acum, imediat, în câţiva paşi, dar asta depinde de clasa politică de la Chişinău şi Bucureşti”, a fost de părere Nicolae Negru. Jurnalistul de la Chişinău a identificat două căi prin care Unirea ar putea fi înfăptuită:calea aleasă de tineri, care explică şi informează oamenii de rând cu privire la acest act şi calea instituţionalizării Unirii, pe care trebuie să o urmeze şi promoveze politicienii. Tot în viziunea lui Nicolae Negru, Unirea nu va putea fi realizată decât prin crearea unui spaţiu informaţional, economic şi educaţional comun între România şi Republica Moldova. ,,Unirea este ce trebuie să facem noi zilnic, conştient, perseverent şi inteligent. Eu cred în Unire“, a concluzionat Nicolae Negru.
,,Astăzi, situaţia este mult mai complexă decât la 1918 şi doar complicaţiile politice ne mai pot împiedica să facem Unirea şi o să o facem”, a afirmatjurnalistul Viorel Patrichi. Acesta a ţinut să amintească de recenta şedinţă comună între Guvernul României şi cel al Republicii Moldova, ca semnal important şi a fost de părere că ,,românii de dincolo de Prut vor reveni la România într-un fel sau altul, cu sau fără Transnistria”. Totodată, acesta consideră că dincolo de dominanta morală a necesităţii Unirii, oamenilor de rând trebuie să le fie explicate avantajele acestui act şi că politicienii trebuie să fie solidari atunci când se discută despre spaţiul românesc, nu separaţi de interesele partinice.
Jurnalista Maria Bulat-Săhărneanu a subliniat în intervenţia sa rolul mass-media în promovarea adevărului istoric, implicit a tematicii Unirii României cu Republica Moldova. ,,Unirea se va face şi cu cei mulţi”, a fost de părere aceasta, precizând că cei mai mulţi dintre ascultătorii postului Vocea Basarabiei consideră că Republica Moldova este hărţuită de Transnistria şi de Rusia şi că numai Unirea reprezintă o salvare în faţa acestei realităţi. ,,Ar trebui să ajungem ca la televiziunile din Bucureşti să se vorbească despre ce se întâmplă în Republica Moldova şi invers, pentru a se realiza visul nostru, care e prezent, care se simte în aer”, a mai punctat jurnalista de peste Prut.
Preşedintele Asociaţiei Tighina Alexei Paluţă a fost de părere că ,,Transnistria stă ca un pietroi de gâtul Republicii Moldova” şi că în sensul rezolvării diferendului transnistrean ar trebui organizate de către mass-media o serie de mese rotunde, televizate şi radiodifuzate, la care să fie invitaţi şi oameni politici ruşi, precum ambasadorul Valerii Kuzmin. Totodată, dr. Alexei Paluţă a îndemnat mass-media să preia iniţiativa prezentării poveştilor oamenilor de succes din Basarabia care s-au realizat în România, pentru a informa masele din Republica Moldova cu privire la avantajele pe care le oferă Europa.
Foto: Iulia Modiga/InfoPrut
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu