27 martie 1918 este o dată cu semnificaţie istorică majoră. Atunci s-a produs actul Unirii, ca urmare a hotărârii Sfatului Ţării. Dar de fapt ce reprezintă Sfatul Ţării? Este un grup mare de oameni, cu experienţă de viaţă, maturitate politică, şi un simţ naţional acut, care i-a ajutat să rezolve corect majoritatea problemelor puse de realitatea cotidiană. Ei au fost cei aleşi să hotărască pentru poporul, poate, prea adormit, dar putem afirma cu tărie, că actul din 27 martie 1918 a fost legal şi corect.
Sfatul Ţării a cunoscut mulţi bărbaţi, şi doar o singură femeie: Elena Alistar – o excelentă oratoare, o inteligenţă sclipitoare, ce analiza totul într-o frumoasă limbă romănească. La 27 martie 1918 a votat necondiţionat Unirea Basarabiei cu România.
Pe data respectivă, discuţia parlamentului s-a început cu primirea în sânul Sfatului Ţării a profesorului Constantin Stere. Rolul lui în această şedinţă istorică este deosebit. Cuvântarea sa, bine chibzuită şi rostită cu haru-i oratoric caracteristic, autoritatea de luptător convins împotriva ţarismului, au jucat un rol hotărâtor în momentul votării.
Vasile Cijevschi nota: “Blocul moldovenesc, având în vedere activitatea şi meritele luptătorului politic şi profesorului savant Stere, basarabean, a hotărât să-l primească în mijlocul său.” Desigur, această declaraţie a fost făcută în numele blocului, şi s-ar putea crede că nu-i mare lucru să faci asemenea gesturi. Semnificaţia este însă alta. I s-a propus lui Cijevschi să facă declaraţia, căci autoritatea lui în faţa membrilor Sfatului Tării era ireproşabilă şi propunerea a fost acceptată fără discuţii de prisos. A doua intervenţie de principiu a lui V. Cijevschi ţine de modul de votare a Unirii. Şi el, în numele blocului moldovenesc, a propus ca votarea să se facă deschis şi nominal, propunere acceptată până la urmă de asistenţă. Aceeaşi propunere a avut-o şi Ion Inculeţ, preşedintele Sfatului Ţării începând cu 21 noiembrie 1917. În momentul declarării rezultatului votului el s-a pronunţat cu o adâncă emoţie. În timpul şedinţei de la 27 martie s-a pronunţat şi P. Halippa, vorbind limpede, energic, într-o limbă ireproşabilă. El şi Grigore Cazacliu au fost cei doi români care au participat la toate cele trei Uniri (Chişinău, Cernăuţi, Alba-Iulia). Aceste personalităţi au avut un rol remarcabil pentru acel moment istoric. Dar să nu uităm că meritul lor se datorează tuturor celorlalţi deputaţi, şi, desigur, poporului.
Sursa: http://27martie.wordpress.com/
Pe data respectivă, discuţia parlamentului s-a început cu primirea în sânul Sfatului Ţării a profesorului Constantin Stere. Rolul lui în această şedinţă istorică este deosebit. Cuvântarea sa, bine chibzuită şi rostită cu haru-i oratoric caracteristic, autoritatea de luptător convins împotriva ţarismului, au jucat un rol hotărâtor în momentul votării.
Vasile Cijevschi nota: “Blocul moldovenesc, având în vedere activitatea şi meritele luptătorului politic şi profesorului savant Stere, basarabean, a hotărât să-l primească în mijlocul său.” Desigur, această declaraţie a fost făcută în numele blocului, şi s-ar putea crede că nu-i mare lucru să faci asemenea gesturi. Semnificaţia este însă alta. I s-a propus lui Cijevschi să facă declaraţia, căci autoritatea lui în faţa membrilor Sfatului Tării era ireproşabilă şi propunerea a fost acceptată fără discuţii de prisos. A doua intervenţie de principiu a lui V. Cijevschi ţine de modul de votare a Unirii. Şi el, în numele blocului moldovenesc, a propus ca votarea să se facă deschis şi nominal, propunere acceptată până la urmă de asistenţă. Aceeaşi propunere a avut-o şi Ion Inculeţ, preşedintele Sfatului Ţării începând cu 21 noiembrie 1917. În momentul declarării rezultatului votului el s-a pronunţat cu o adâncă emoţie. În timpul şedinţei de la 27 martie s-a pronunţat şi P. Halippa, vorbind limpede, energic, într-o limbă ireproşabilă. El şi Grigore Cazacliu au fost cei doi români care au participat la toate cele trei Uniri (Chişinău, Cernăuţi, Alba-Iulia). Aceste personalităţi au avut un rol remarcabil pentru acel moment istoric. Dar să nu uităm că meritul lor se datorează tuturor celorlalţi deputaţi, şi, desigur, poporului.
Sursa: http://27martie.wordpress.com/
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu